Curriculum pentru ?nv???m?ntul primar, la decizia ?colii (clasele II-IV)

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

INFORMATICA

Curriculum

pentru învăţămîntul primar,

la decizia şcolii

(clasele II-IV)

Chişinău, 2015

Aprobat:

- la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces verbal nr.__ din __ aprilie 2015;

- prin ordinul Ministerului Educaţiei nr. ___ din __ aprilie 2015

Echipele de lucru

Curriculumul opţional primar (2015):

Carchilan Lilia, IPLT ,,Tudor Vladimirescu”, Chişinău.

Preliminarii

Curriculum–ul la disciplina Informatica este un document normativ pentru realizarea procesului de predare-învăţare al disciplinei de studiu Informatica în clasele II-IV. Obiectul de studiu al Informaticii ca ştiinţă interdisciplinară este prelucrarea automată a informaţiei cu ajutorul calculatoarelor electronice. Ca disciplină şcolară, Informatica are drept scop principal formarea şi dezvoltarea gândirii algoritmice a elevului şi se întemeiază pe principiile:

• îmbinării proceselor de predare-învăţare a cunoştinţelor teoretice cu activităţile practice la calculator;

• adaptării cunoştinţelor predare la vârsta elevilor;

• interdisciplinarităţii;

• adecvării metodelor de predare-învăţare la instruirea asistată de calculator;

• echilibrării încărcăturii informaţionale şi continuităţii între clase şi trepte de învăţământ prin eşalonarea materialului teoretic în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevului şi în concordanţă cu performanţele programelor de instruire, programelor de aplicaţii şi programelor de sistem ale calculatorului;

• diferenţierii şi individualizării predării-învăţării;

• stabilirii unui nivel obligatoriu de pregătire în domeniul Informaticii şi formării capacităţilor de avansare la însuşirea temelor necunoscute şi în aplicarea tehnologiilor informaţionale moderne.

Funcţiile curriculumului optional primar la informatică:

• act normativ al procesului de predare-învăţare-evaluare a Informaticii în contextul unei pedagogii axate pe competenţe;

• reper pentru proiectarea didactică şi desfăşurarea procesului educaţional din perspectiva unei pedagogii axate pe competenţe;

• componentă de bază pentru elaborarea strategiei de evaluare la Informatică;

• orientare a procesului educaţional spre formare de competenţe la elevi;

• componentă fundamentală pentru elaborarea manualelor şcolare, manualelor electronice, ghidurilor metodologice, testelor de evaluare.

Beneficiari:

Curriculumul este destinat profesorilor de informatică din instituţiile preuniversitare, specialiştilor principali la disciplină, autorilor de manuale şi ghiduri metodologice, elevilor.

Administrarea disciplinei

Statutul disciplinei	Aria curriculară	Clasa	Nr. de unităţi/de conţinuturi pe clase	Nr. de ore pe an
Opţional/ La decizia şcolii	„Tehnologii”	II-IV	3	34

I. Concepţia didactică a disciplinei

• Definirea disciplinei Informatica

Informatica participă la formarea şi dezvoltarea generală a personalităţii, accentul instruirii la informatică fiind pus pe dezvoltarea gândirii logice şi algoritmice. Integrarea persoanei în mediul informatizat al societăţii moderne este posibilă numai în cazul deţinerii cunoştinţelor informatice fundamentale şi abilităţilor de utilizare instrumentală şi de comunicare cu calculatorul şi prin intermediul acestuia – totalitate de competenţe care se conţin în noţiunea de cultură informaţională.

• Statutul disciplinei în planul de învăţământ

Informatica este disciplină opţională în aria curriculară „Tehnologii”.

• Valoarea formativă a disciplinei

• formarea deprinderilor practice de utilizare a calculatorul pentru prelucrarea informaţiei;

• formarea deprinderilor practice de comunicare folosind reţelele de calculatoare;

• studierea informaticii ca ştiinţă, care include elemente de algoritmizare, modelare, programare, logică, noţiunile de acumulare, păstrare şi prelucrare a informaţiei.

• Principiile specifice predării-învăţării disciplinei Informatica

Curriculumul gimnazial la Informatică propune un model de studiu integrat al acestei discipline, model care contribuie la formarea la elevi a unei concepţii unitare asupra informaticii ca ştiinţă şi asupra metodelor de implementare a conceptelor informatice pentru dezvoltarea perpetuă a societăţii contemporane.

În acest context se conturează următoarele principii specifice ale disciplinei Informatica:

1. Principiul abordării integrate a disciplinei − structurarea conţinuturilor într-un model integrat, modular, care are ca scop crearea şi dezvoltarea competenţelor elevului pentru utilizarea sistemelor informatice şi cultivarea continuă a modului de gândire algoritmic.

2. Principiul centrării activităţii / demersului didactic pe elev – acceptarea unui model de învăţare activă, centrat pe elev, orientat către activităţi individuale sau în grup, care să permită dezvoltarea independenţei de acţiune, originalităţii, creativităţii, capacităţii de lucru în echipă, combinând acestea cu individualizarea ritmului de învăţare.

3. Principiul funcţionalităţii sociale ale procesului didactic, care presupune dezvoltarea aptitudinilor şi competenţelor necesare pentru integrarea organică a elevilor în societatea informaţională. Principiul este realizat în baza activităţilor practice de studiere şi utilizare ale aplicaţiilor software de uz general şi de comunicare.

4. Principiul corelaţiei interdisciplinare, care presupune abordarea unui demers didactic interdisciplinar cu toate disciplinele şcolare, prin utilizarea principiilor şi metodelor informatice pentru rezolvarea de probleme, elaborarea proiectelor, prelucrare de informaţii specifice disciplinelor şi utilizarea resurselor educaţionale digitale.

Orientări generale de predare-învăţare a disciplinei Informatica

Procesul general de predare-învăţare a disciplinei Informatica este elaborat în contextul sistemului de competenţe pentru învăţământul preuniversitar.

“Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare, adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia, în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală.”

II. Competenţe-cheie / transversale

1. Competenţe de învăţare / de a învăţa să înveţi.

2. Competenţe de comunicare în limba maternă / limba de stat.

3. Competenţe de comunicare într-o limbă străină.

4. Competenţe acţional-strategice.

5. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare.

6. Competenţe interpersonale, civice, morale.

7. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie.

8. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor.

9. Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi a crea valori).

10. Competenţe antreprenoriale.

III. Competenţele transdisciplinare pe trepte de învăţământ – învăţământul primar

Competenţe de învăţare / de a învăţa să înveţi

• Competenţa de planificare şi organizare a propriei învăţări atât individual cît şi în grup.

Competenţe de comunicare în limba maternă / limba de stat

• Competenţa de realizare a unor contacte comunicative constructive în limba maternă / de stat pe cale orală cît şi în scris.

• Competenţa de utilizare adecvată în limba maternă / de stat a terminologiei specifice disciplinelor de învăţământ studiate la treapta primară.

Competenţe de comunicare într-o limbă străină

• Competenţe de a comunica într-o limbă străină în situaţii cunoscute, modelate.

Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie

• Competenţe de a dobândi şi a aplica cunoştinţe de bază din domeniul Matematică, Ştiinţe şi Tehnologii în rezolvarea unor probleme şi situaţii din cotidian.

Competenţe acţional-strategice

• Competenţe de a identifica probleme acţional-strategice şi a propune soluţii de rezolvare.

• Competenţe de a-şi planifica activitatea, de a prognoza rezultatele aşteptate.

• Competenţe de a elabora strategii de activitate în grup.

Competenţe digitale, în domeniul tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor (TIC)

• Competenţe de utilizare în situaţii reale a instrumentelor cu acţiune digitală (telefonul, teleghidul, calculatorul electronic etc.).

• Competenţe de a crea documente şi a utiliza serviciile electronice de bază (e-guvernare, e-business, e-educaţie, e-sănătate, e-cultură), în comunicare şi dobândirea informaţiilor, inclusiv reţeaua Internet.

Competenţe interpersonale, civice, morale

• Competenţe de a lucra în echipă, de a preveni şi rezolva situaţiile de conflict.

• Competenţe de a accepta şi a respecta valorile fundamentale ale democraţiei, a practicilor democratice şi a drepturilor omului.

• Competenţe de a se comporta în situaţii cotidiene în baza normelor şi valorilor moral-spirituale.

Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare

• Competenţe de a se autoaprecia adecvat şi a-şi valorifica potenţialul pentru dezvoltarea personală şi autorealizare.

• Competenţe de a alege modul sănătos de viaţă.

• Competenţe de a se adapta la condiţii noi.

Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi de a crea valori)

• Competenţe de receptare a culturii naţionale şi a culturilor europene.

• Competenţe de a aprecia diversitatea culturală a lumii şi de a fi tolerant la valorile culturale ale altor etnii.

Competenţe antreprenoriale

• Competenţa de a se orienta în domeniile profesionale din economie şi viaţa socială în vederea selectării viitoarei profesii.

• Competenţe de utilizare a regulilor de elaborare a unor proiecte de cercetare şi dezvoltare simple în domeniul antreprenorial.

IV. Competenţe specifice la INFORMATICĂ

1. Formarea unei viziuni ştiinţifice asupra componentei informatice în societatea contemporană.

2. Cunoaşterea proceselor, principiilor şi metodelor de codificare şi decodificare a informaţiei în scopul realizării comunicării interumane şi uman – sistem informatic.

3. Identificarea structurii generale a sistemelor electronice, a principiilor de funcţionare a sistemelor de transmitere, stocare şi de prelucrare a informaţiei.

4. Respectarea regulilor de securitate, ergonomice şi etice în activităţile bazate pe utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor.

V. Repartizarea temelor pe clase şi pe unităţi de timp

Clasa	Temele	Nr. de ore	Total
II-IV	Panouri cu instrucţiuni	16	34
	Variabile şi instrucţiuni	15
	Implementarea practică	3

Note:

1. Repartizarea orelor pe teme este orientativă.

2. Ordinea temelor poate fi schimbată dacă nu este afectată logica ştiinţifică sau didactică.

VI. Subcompetenţe, sugestii de conţinuturi, activităţi de învăţare şi evaluare.

Competenţe specifice	Subcompetenţe	Teme / Conţinuturi /Noţiuni-cheie	Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate)
Aplicarea metodelor de algoritmizare, de formalizare, de analiză, de sinteză şi de programare pentru soluţionarea problemelor legate de prelucrarea digitală a informaţiei.	utilizarea metodelor de algoritmizare pentru soluţionarea problemelor frecvent întâlnite în activitatea cotidiană; descrierea şi utilizarea repertoriului de instrucţiuni ale executantului; elaborarea algoritmilor pentru executant; utilizarea metodelor de reprezentare a algoritmilor; utilizarea metodei rafinării succesive;	1. Panouri cu instrucţiuni, exemple	Exerciţii de: - descriere a mişcării executantului în procesul execuţiei algoritmilor propuşi; - elaborare a algoritmilor pentru deplasarea executantului dintr-o poziţie în alta; - depistare a erorilor sintactice, erorilor logice şi a erorilor de funcţionare; - elaborare a algoritmilor pentru desenarea figurilor; - elaborare a algoritmilor de către elevi şi testate cu ajutorul executanţilor; - explicare a modului de execuţie a algoritmilor; - depistare a erorilor sintactice, erorilor logice şi a erorilor de funcţionare.
		Suprafaţa de lucru.Panouri cu instrucţiuni Panoul MIŞCARE (MOŢION) Panoul ASPECT (LOOKS) Panoul CONTROL Panoul SIMŢIRE (SENSING) Panoul OPERATORI (OPERATORS) Panoul VARIABILE (VARIABLES) Primul program în SCRATCH
	definirea formatului general şi utilizarea instrucţiunilor de ciclu; elaborarea algoritmilor utilizând instrucţiunile de ciclu; elaborarea algoritmilor utilizând instrucţiunea de ramificare cunoaşterea proprietăţilor fundamentale ale algoritmilor; identificarea structurii algoritmilor (liniari, cu ramificări, ciclici);	2. Variabile și Instrucţiuni	Exerciţii de: - explicare a modului de execuţie a instrucţiunii de ciclu; - elaborare a algoritmilor repetitivi; - explicare a modului de execuţie a instrucţiunii de ramificare; - desenare a schemei grafice a instrucţiunii de ramificare; - elaborare a algoritmilor cu ramificări; - identificare a problemelor soluţionarea cărora necesită utilizarea algoritmilor cu ramificări / conexiune inversă; - reprezentare intuitivă (prin desen) a procesului de execuţie a algoritmilor cu ramificări.
		Instrucţiunea IF Instrucţiunea IF-ELSE Instrucţiunea REPEAT Instrucţiunea UNTIL Instrucţiunea FOREVER
	identificarea structurii algoritmilor (liniari, cu ramificări, ciclici);	3. Implementarea practică. Aplicaţii în limbajul SCRATCH	Exerciţii de: - evidenţiere a proprietăţilor algoritmilor pe baza exemplelor propuse; - observare şi înţelegere a legăturilor între proprietăţile algoritmului şi modul de execuţie pe calculator. - clasificare a algoritmilor conform criteriului de structură; - estimare a criteriilor de calitate pentru algoritmii propuşi.
		Elaborarea proiectului individual Prezentarea proiectului individual

VII. Strategii didactice

Componentele de bază ale tehnologiei didactice pentru predarea-învăţarea Informaticii sunt:

1. Formarea de competenţe specifice disciplinei informaticii.

2. Antrenarea sistematică în scopul dezvoltării competenţelor de bază a disciplinei.

3. Utilizarea metodelor active de instruire, centrate pe elev.

Curriculumul gimnazial la disciplina Informatica proiectează şi organizează procesul instructiv în contextul dezvoltării competenţelor specifice ale disciplinei. O astfel de abordare prevede proiectarea demersului didactic la Informatică în vederea formării aptitudinilor de integrare a elevilor în societatea informaţională.

Fiind un ansamblu de capacităţi, cunoştinţe şi abilităţi, competenţa poate fi realizată doar prin dezvoltarea integrată a aspectelor sale dominante:

- aspectul cognitiv, care vizează utilizarea teoriilor şi a noţiunilor din Informatică;

- aspectul funcţional, care reprezintă capacităţile persoanei de a activa într-un anumit domeniu: profesional, educaţional, social, utilizând mijloacele digitale;

- aspectul etic, care vizează valorile personale şi sociale.

În asimilarea informaţiei comunicate sunt implicate procesele psihice de percepţie, memorare şi operaţii de gândire. Prin urmare, pentru elaborarea sarcinilor didactice se va utiliza în special taxonomia lui Bloom, orientată spre atingerea de către persoana instruită a nivelului intelectual, determinat de standarde.

Pentru asimilarea de către elevi a cunoştinţelor se recomandă utilizarea metodelor: SINELG, interviu, lectura ghidată, exerciţii practice la calculator, probleme simple pentru dezvoltarea gândirii algoritmice.

Metodele recomandate la disciplina Informatica sunt: expunerea de material teoretic, lucrul la calculator, individual şi/sau sub conducerea cadrului didactic, rezolvarea de probleme, lucrarea practică, lucrarea de laborator.

Aspectul aplicativ al competenţei formează la elevi atitudini şi comportament în contextul condiţiilor sociale bine determinate. Pentru atingerea acestui scop la elaborarea sarcinilor didactice se va folosi taxonomia lui Krathwohl.

VIII. Strategii de evaluare

Axarea procesului de învăţare-predare-evaluare pe competenţe generează o structură continuă a evaluării, realizată prin evaluare formativă şi testări sumative (finale).

În baza activităţilor de evaluare se obţine motivarea elevilor şi recepţionarea unui feed-back continuu, care permite corectarea operativă a procesului de învăţare; stimularea autoevaluării şi evaluării reciproce; evidenţierea succeselor; implementarea evaluării selective sau individuale.

Un element inovativ al evaluării este posibilitatea de utilizare a resurselor educaţionale digitale pentru testările asistate de calculator, atât local cât şi on-line.

În acest context, valoarea evaluării formative constă în formarea permanentă, continuă a competenţelor la elevi reflectate în standardele educaţionale.

Sarcinile de evaluare formativă urmează să fie separate pe grade de dificultate, pentru a permite o individualizare a evaluării şi o motivare suplimentară a elevilor evaluaţi.

Elaborarea itemilor pentru evaluare va fi realizată în contextul taxonomiilor corespunzătoare. Metodele folosite pentru evaluarea continuă presupun chestionarea orală sau scrisă, metode interactive: studii de caz, lucrări practice, proiecte, testări interactive asistate de calculator.

Activităţile practice vor fi realizate eficient de către elevi în cazul în care aceştia vor fi informaţi de către profesor referitor la: tematica lucrărilor, modul de evaluare (bareme/grile/criterii de notare), condiţiile de realizare a activităţii.

Realizarea evaluării continue permite o apreciere obiectivă a cunoştinţelor şi competenţelor elevilor, precum şi a progreselor înregistrate de aceştia.

Referinţe bibliografice

1. Beşliu V., Coşuleanu I., Gremalschi A., Tkaci G. Starea pregătirii electronice a Republicii Moldova // Tendinţele de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale. Conferinţa Internaţională. Chişinău: ASEM, 2004

2. Cartaleanu T. , Cosovan O., Goras-Postică V., et al., Formare de competenţe prin strategii didactice interactive. Centrul Educaţional Pro Didactica, Chişinău, 2008.

3. Cercez E., Şerban M. Informatica. Iaşi: Editura Polirom, 2000

4. Ciobanu I., Curbet Gh., Gremalschi A., Gremalschi L., Ivanov L. O nouă viziune asupra Curriculumului şi Standardelor la Informatică // „Modernizarea standardelor şi curricula educaţionale – deschidere spre o personalitate integrală”: Materialele Conf. Şt. Intern. 22–23 oct. 2009. Chişinău: IŞE, 2009

5. Concepţia guvernării electronice. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 733 din 28.06.2006 // Monitorul Oficial, nr. 106 din 14.07.2006

6. Gremalschi A., Gremalschi L. Informatica o disciplina şcolară ce formează gândirea algoritmică şi bazele culturii informaţionale // Materialele Conferinţei Internaţionale „Calitatea învăţământului. Teoria şi practica utilizării tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale în educaţie. 12 13 martie 2008”. Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Chişinău, 2008

7. Guţu V., Chicu V., Dandara O. şi alţii. Psihopedagogia centrată pe copil. Chişinău: CEP USM, 2008

8. Minder M. Didactica funcţională. Chişinău: Editura Cartier, 2003

9. Strategia Naţională de edificare a societăţii informaţionale – "Moldova electronică".

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 255 din 09.03.2005 // Monitorul Oficial, nr. 46-50 din 25.03.2005, art. 336